American Century , livre ebook
185
pages
English
Ebooks
2016
Obtenez un accès à la bibliothèque pour le consulter en ligne En savoir plus
Découvre YouScribe et accède à tout notre catalogue !
Découvre YouScribe et accède à tout notre catalogue !
185
pages
English
Ebooks
2016
Obtenez un accès à la bibliothèque pour le consulter en ligne En savoir plus
Publié par
Date de parution
01 juin 2016
Nombre de lectures
0
EAN13
9781785385261
Langue
English
Poids de l'ouvrage
1 Mo
If the 19th Century belonged to Britain, the 20th Century was the age of American power and world dominance. The American Century charts the rise to global power of the USA and its journey from a regional hegemon to superpower status. It examines the development of an imperial power through the course of two world wars, the long nuclear standoff with the Soviet Union and the economic shocks and crises of the 20th Century. The American Century also examines life for the American people and the experience of living in a racially segregated and often volatile society, where notions of liberty and the American dream were interpreted, negotiated and sometimes rejected by many throughout a tumultuous century.
Voir
Publié par
Date de parution
01 juin 2016
EAN13
9781785385261
Langue
English
Poids de l'ouvrage
1 Mo
Conens
îe Page î Pubîŝe ïnomaîon îî ïnoucîon îîî
Cape One Cape wo Cape Hee Cape Fou Cape Fîve Cape Sîx Cape Seven Cape Eîg Cape en Cape Eeven Cape weve Cape Hîeen Cape Foueen Cape FîTeen Concuŝîon
Reeenceŝ Pîmay Souceŝ Seconay Souceŝ Aŝo Avaîabe
he American Cenury
Expaînîng îŝoy
Tyrel Eskelson
PublisHer Informaion
he Amerîcan Cenury Pubîŝe în byAUK Academic an împîn o Andrews UK Limied wwwanewŝucom Copyîg © ye Eŝeŝon He îg o ye Eŝeŝon o be îenîIe aŝ auo o îŝ boo aŝ been aŝŝee în accoance wî ŝecîon an o e Copyîgŝ Deŝîgnŝ an Paenŝ Ac Hîŝ boo îŝ ŝo ŝubjec o e conîîon a î ŝa no, by way o ae o oewîŝe, be en, eŝo, îe ou o oewîŝe cîcuae wîou e pubîŝe’ŝ pîo wîen conŝen în any om o bînîng o cove oe an a în wîc î îŝ pubîŝe, an wîou a ŝîmîa conîîon beîng împoŝe on e ŝubŝequen pucaŝe
He vîewŝ an opînîonŝ expeŝŝe eeîn ae oŝe o e auo an o no neceŝŝaîy eLec oŝe o AUK Acaemîc o Anewŝ UK îmîe
Inroducion
He emAmerîcan Cenuryeîveŝ omTîmeeny pubîŝe uce’ŝ Febuay , eîîon oLîemagazîne, în wîc e ague e Unîe Saeŝ a a ŝpecîa oe o pay în e wo: “a o uŝ ae cae, eac o îŝ own meaŝue o capacîy, an eac în e wîeŝ oîzon o îŝ vîŝîon, o ceae e Iŝ gea Ameîcan Cenuy” uce’ŝ em waŝ îŝ way o pomoîng e Unîe Saeŝ aŝ an empîe a eane îŝ poŝîîon în e wo oug înnovaîon an geaneŝŝ He em Ameîcan Cenuy aŝ peŝîŝe o e peŝen ay aŝ a em uŝe o eŝcîbe e Ameîcan th Cenuy, an eeoe neeŝ Iŝ o be eIne ï îŝ a ac a e Unîe Saeŝ gew uîng e th Cenuy o become e wo’ŝ geaeŝ economîc an mîîay powe Wa îŝ oTen în îŝpue among îŝoîanŝ îŝ exacy ow î acîeve îŝ ïŝ e Unîe Saeŝ a benîgn powe înen on pomoîng peace an ŝpeaîng emocacy, o aŝ î acîeve îŝ powe oug înevenîon, oce, an oppounîy? He wo goaŝ o îŝ boo wî be Iŝ, o ague a î waŝ muc e ae aowîng o Ameîcan egemony; an ŝecon, a by e en o îŝ eaîng, e eae ŝou conŝîe wa eî eInîîon o e Ameîcan Cenuy îŝ He Unîe Saeŝ o Ameîca aŝ become e weaîeŝ an moŝ poweu naîon în e îŝoy o cîvîîŝaîon, an aŝ one î a wîe oowîng e ŝame th cenuy Conŝîuîon1 He Ameîcan Conŝîuîon o boun ogee îeen ŝaeŝ îno a epubîc a campîone e îea o eeom, înîvîuaîŝm, an emocacy, bu îmîe e u exen o eŝe eeomŝ o wîe maeŝ He Conŝîuîon ganŝ a powe an auoîy o goven Ameîcan ŝocîey, bu aŝ eT oom o ebae îŝ înepeaîon Wîe many execuîve eaeŝ ave ŝaye beyon e îmîŝ o e Conŝîuîon, îŝ auoîy aŝ ŝucceŝŝuy goune eŝe
[] Sînce e aopîon o e oîgîna en amenmenŝ, ŝeveneen aîîona amenmenŝ ave been ae
îŝceîonŝ bac wîîn e guîeîneŝ o îŝ powe Ameîca’ŝ emegence aŝ a wo powe în e th Cenuy exempîIeŝ e ebae ove ow e Conŝîuîon guîeŝ oeîgn an omeŝîc poîcy He neeŝ o an expanîng economîc an naîona ŝecuîy can a îmeŝ un conay o e Bî o Rîgŝ Hîŝ waŝ eŝe eay în e epubîc wen Peŝîen Aamŝ paŝŝe e Aîen an Seîîon Ac wîc e Jefeŝon Amînîŝaîon anuy epeae Hougou e th Cenuy, Ameîca maîny expane acoŝŝ e conînen, begînnîng în wî e pucaŝe o moe an , ŝquae mîeŝ om Fance2 He auo o e Decaaîon o ïnepenence, Homaŝ Jefeŝon, campîone e vîueŝ o an agaîan ŝocîey an e “unamena îg o abou e ea,” bu waŝ aŝo e Iŝ peŝîen o ŝen e Ameîcan navy acoŝŝ e wo o Ig o Ameîca’ŝ mecan ŝîpŝ o ave uneee acceŝŝ o Euopean maeŝ om pîaeŝ o e Meîeanean îŝ ecîŝîon o pucaŝe e ouîŝîana eîoîeŝ vaŝy cange Ameîca’ŝ uue on e conînen aŝ îŝ moŝ poweu peŝence ïn e ŝ, Aexîŝ e ocquevîe obŝeve Ameîca aŝ an agîcuua ŝocîey woŝe aacmen waŝ o an vaueŝ, bu îŝ waŝ în a ŝow poceŝŝ o cange ue agey o Jacŝonîan pîncîpeŝ, aŝ we aŝ e evenua boom o înuŝy Anew Jacŝon’ŝ poîcîeŝ wee buî on naîonaîŝm an mîîay eaeŝîp Hey aŝo ecîe e ae o Naîve Ameîcanŝ, wo wee oce of eî an an conînuay upooe aŝ e Ameîcan economy gew ATe Jacŝon’ŝ omeŝîc eomŝ wee accompîŝe, ŝucceeîng geneaîonŝ une owaŝ expanŝîon, wîc beoe ong, e o wa wî Mexîco în - an e acquîŝîîon o e Sou Weŝ Ameîcan Saeŝ Ameîca conînue o ŝee acoŝŝ e conînen an evenuay ace economîc an moa ecîŝîonŝ abou ŝavey’ŝ expanŝîon în new ŝaeŝ
[] He Jefeŝon Amînîŝaîon pucaŝe îŝ eîoy o an equîvaen o cenŝ pe ace în oay’ŝ cuency
He ounîng aeŝ încuŝîon o ŝavey în e unîon eT a Lawe egacy an împenîng cîŝîŝ wîc eupe în a cîvî wa beween an înuŝîa No an agaîan ŝave oîng Sou He Ameîcan Cîvî Wa caîme e îveŝ o moe an , Ameîcan cîîzenŝ, upooe ŝavey, an eemîne a no ŝae îŝ pemîe o eave e Unîon He Cîvî Wa aŝo ecîe Ameîca wou be an înuŝîa ŝocîey ae an a panaîon one Wîe e aboîîon o ŝavey occue în , î oo one une yeaŝ beoe Aîcan-Ameîcanŝ began o ŝee meaŝueŝ o cange owaŝ equaîy Uneŝanîng Ameîcan cuue an ŝocîey oay îŝ împoŝŝîbe wîou e ŝuy o ace eaîonŝ, an e egacy o e Cîvî Wa Aŝ Ameîca ecovee uîng econŝucîon î compeey embace e înuŝîa evouîon uîng a peîo nown aŝ e Gîe Age3 ïn e Ina ecaeŝ o e th cenuy, e înuŝîa evouîon expane e naîon’ŝ ŝîze an wea, an wî îŝ came queŝîonŝ o be ŝee on Ameîca’ŝ oe aŝ an emegîng wo powe Hîŝ boo’ŝ aîm îŝ o ofe a bîe accoun o ow Ameîca emege în e ’ŝ aŝ an înenaîona wo powe, an ow î pogeŝŝe an eome omeŝîcay ougou e cenuy He Iŝ ecae o e th cenuy ea wî pecîŝey eŝe îŝŝueŝ, an îŝ unamena o uneŝanîng e eŝ o e cenuy By e en o e Secon Wo Wa, Ameîca a eace a poîn o mîîay an economîc egemony a ŝupaŝŝe a empîeŝ în e îŝoy o cîvîîŝaîon He one peŝîŝen eme a eaŝ eAmerîcan Cenuryîŝ e economîc împeaîveŝ îvîng împeîaîŝm an empîe Ameîca eveope e wo’ŝ ageŝ economy, an one o e ageŝ popuaîonŝ, oug ŝuggeŝ an waŝ ove e îg o oeîgn ae an înveŝmen He nee o mîîay învovemen o ŝecue ee ae aoun e wo can be ŝeen aŝ a bac aŝ Jefeŝon’ŝ epoymen o e navy o ŝecue Ameîcan mecan
[] See Sean Dennîŝ Caŝman’ŝAmerîca în e Gîded Ageo an exceen accoun o e aŝ a o e th cenuy
ŝîpŝ om pîae aacŝ on Meîeanean waeŝ; an e Monoe Docîne o , wanîng Euopeanŝ wî împeîa ambîîonŝ a e Weŝen emîŝpee beongŝ o e îneeŝŝ o Ameîcan ae an commece Aŝ e awn o e th cenuy appoace, Ameîca ebae îŝ oe aŝ a wo powe an ace an îenîy cîŝîŝ ove e îea o Manîeŝ Deŝîny/Ameîcan Excepîonaîŝm, veŝuŝ e ŝongy e Ameîcan convîcîon a peope ŝou cooŝe eî own govenmen Ha vey îenîy cîŝîŝ wî be e ŝaîng poîn, aŝ eAmerîcan Cenurybegînŝ wî, an wî conînue o evîŝî, an îŝan juŝ mîeŝ ŝou o Foîa: Cuba
CHaper One
ïn , Peŝîen Jameŝ Monoe, an îŝ înenaîonay-mîne Seceay o Sae Jon Quîncy Aamŝ, eŝabîŝe a ŝe-pocaîme îg o înevene în any naîon în e Weŝen emîŝpee, o e pupoŝeŝ o poecîng Ameîcan buŝîneŝŝ o ŝecuîy îneeŝŝ Sevea îmeŝ uîng e th cenuy, e Unîe Saeŝ govenmen învoe e Monoe Docîne, an înevene în Cena an Souen Ameîca, o e pupoŝeŝ o poecîng buŝîneŝŝ îneeŝŝ1 Fo many ecaeŝ o e th cenuy, e Spanîŝ coony o Cuba a numeouŝ upîŝîngŝ an cîvî waŝ Moŝ Ameîcanŝ ae e Spanîŝ peŝence aŝ bo a vîoaîon o e Monoe Docîne, an on moa gounŝ ue o îŝ ueŝŝ oppeŝŝîon o a peope wo î no wan Spanîŝ ue Beween an , Cubanŝ a caenge Spanîŝ cono, în a en Yeaŝ’ Wa wîc banupe ŝuga paneŝ an povîe an oppounîy o Ameîcanŝ o buy panaîonŝ By e mî ŝ, Ameîcan înveŝmen în Cuba eace $,,, bu ebeîon a agaîn boen ou în , îŝ îme uîng Ameîcan înveŝmenŝ2 Genuîne ŝympay o e Cuban peope e membeŝ o Ameîca’ŝ Congeŝŝ, cuceŝ, an e peŝŝ o om a movemen ŝuppoîng înevenîon Cuba a aŝo empe Ameîcan expanŝîonîŝŝ an buŝîneŝŝ îneeŝŝ o many yeaŝ Cîîng one o numeouŝ exampeŝ, în , Senao Jameŝ Baya pocaîme “e uue îneeŝŝ no ony o îŝ couny, bu o cîvîîzaîon an o uman pogeŝŝ, ae eepy învove în e acquîŝîîon o Cuba by e Unîe Saeŝ”3 He ecuen oŝîîîeŝ conînue [] owa Zînn,A Peope’s Hîsory o e Unîed Saes, 1492-Presen(New Yo: apeCoînŝ Pubîŝeŝ, ), [] Wae eFebe,he New Empîre: An ïnerpreaîon o Amerîcan Expansîon(), [] ouîŝ A Peez,War o 1898: he Unîed Saes and Cuba în Hîsory and Hîsorîograpy(Unîveŝîy o No Caoîna Peŝŝ, ),
o îne Ameîcan buŝîneŝŝ în Cuba, wîc evenuay e Peŝîen McKîney o înŝuc îŝ mînîŝe o Spaîn, Sewa Wooo, o y an abîae a ŝeemen becauŝe e cîvî wa “înjuîouŝy afecŝ e noma uncîon o buŝîneŝŝ, an enŝ o eay e conîîon o poŝpeîy”4 Conŝan newŝpape coveage on Ameîca’ŝ popey oŝŝeŝ an e wa’ŝ eîbe uman oŝŝeŝ, conînue o upŝe e Ameîcan pubîc Aŝ umanîaîan an împeîaîŝ ŝuppoeŝ moune gowîng peŝŝue, on Januay , , Peŝîen McKîney ŝen e amoue cuîŝeMaîne o avana abou aŝ a îeny emîne o Ameîca’ŝ new nava ŝeng McKîney î no wan wa, bu beîeve î wou be neceŝŝay o î Spaîn om Cuba wo evenŝ înenŝîIe e peŝŝue o înevene ïn Febuay e Spanîŝ Pîme Mîŝe o e Unîe Saeŝ, Enîque e ome, woe a ee o a îen în Cuba a înŝue Peŝîen McKîney an înîcae no înenîon o e Spanîŝ govenmen o înŝîue eomŝ în Cuba Juŝ one wee ae e Maînebew up în avana abo îîng o îŝ cew Many Ameîcanŝ beîeve Spaîn waŝ eŝponŝîbe o e expoŝîon an î no wîŝ o waî o any înveŝîgaîon On Mac , , Repubîcan Senao eny Cabo oge woe a ee o McKîney, ŝaîng a e a ae wî “baneŝ, boeŝ, buŝîneŝŝmen, eîoŝ, cegymen an oeŝ,” an “eveyboy… wane e Cuban queŝîon ŝove Hey ŝaî o buŝîneŝŝ one ŝoc an en an en waŝ bee an a ŝucceŝŝîon o ŝpaŝmŝ ŝuc aŝ we muŝ ave î îŝ wa în Cuba wen on”5 îŝoîan Pîîp Fone agueŝ a McKîney uŝe îno wa wî Spaîn becauŝe “î e Unîe Saeŝ waîe oo ong, e Cuban evouîonay oceŝ wou emege vîcoîouŝ, epacîng e coapŝîng Spanîŝ egîme”6 McKîney aŝe Congeŝŝ o wa
[] eFebe,New Empîre. [] Quoe în Zînn,Peope’s Hîsory, [] Pîîp Fone,he Spanîs-Cuban-Amerîcan War and e Bîr o Amerîcan ïmperîaîsm.(New Yo: Mony Revîew Peŝŝ, ),
