The Social Dynamics of Open Data is a collection of peer reviewed papers presented at the 2nd Open Data Research Symposium (ODRS) held in Madrid, Spain, on 5 October 2016. Research is critical to developing a more rigorous and fine-combed analysis not only of why open data is valuable, but how it is valuable and under what specific conditions. The objective of the Open Data Research Symposium and the subsequent collection of chapters published here is to build such a stronger evidence base. This base is essential to understanding what open data’s impacts have been to date, and how positive impacts can be enabled and amplified. Consequently, common to the majority of chapters in this collection is the attempt by the authors to draw on existing scientific theories, and to apply them to open data to better explain the socially embedded dynamics that account for open data’s successes and failures in contributing to a more equitable and just society.
For orders rom outsîde Sout Arîca: Arîcan Books Coectîve PO Box 721, Oxord OX1 9EN, UK orders@arîcanbookscoectîve.com www.arîcanbookscoectîve.com
Contents
About tîs book
Capter 1 Capter 2
Capter 3
Capter 4 Capter 5
Capter 6
Capter 7
Capter 8
Capter 9 Capter 10
ïntroductîon: he state o open data and open data researc Françoîs van Scakwyk & Steaan G Verust
hecaengesoînstîtutîonaîsîngopengovernmentdata:A îstorîca perspectîve o Cîe’s OGD înîtîatîve and dîgîta government înstîtutîons Feîpe Gonzáez-Zapata & Rîcard Heeks
Beyondstandardsandreguatîons:Obstacestoocaopengovernment data înîtîatîves în ïtay and France Federîco Pîovesan
Governance o open spatîa data înrastructures în Europe Genn Vancauwenberge & Bastîaan van oenen
Beyondmereadvocacy:CSOsandteroeoîntermedîarîesîn Nîgerîa’s open data ecosystem Patrîck Enaoo
Retînkîngcîvîsocîetyorganîsatîonsworkîngîntereedom o înormatîon and open government data Ieds Sîvana Fumega
v
1
13
35
63
89
109
Openyourdataandwî‘tey’buîdît?Acaseoopendatacoproductîon în eat servîce deîvery 139 Fabrîzîo Scroînî
hereatîonaîmpactoopendataîntermedîatîon:Experîence rom ïndonesîa and te Pîîppînes Artur Genn Maaî
153
Smart cîtîes need to be open: he case o Jakarta, ïndonesîa 167 Mîcae P Caňares
Protectîngprîvacywîereeasîngdata:Strategîes to maxîmîse beneIts and mîtîgate rîsks Joe Gurîn, Matt Rumsey, Audrey Arîss & Katerîne Garcîa
îîî
183
About this book
he capters în tîs edîted voume ave a trodden te weworn pat rom an openîng ca or abstracts to pubîcatîon. he ca în questîon was or te Open Data Researc Symposîum (ODRS), te second edîtîon o wîc was ed on5 October 2016 în Madrîd. ODRS 2016 was caîred by Steaan Verust and Françoîs van Scakwyk wît te învauabe support o te organîsîng commîttee comprîsed o Emmy Cîrcîr (Munster Unîversîty), Katîe Cancy (ïnternatîona Deveopment Researc Centre), Gîsee Craveîro (Unîversîty o Sao Pauo), Tîm Davîes (Unîversîty o Soutampton), Kyujîn Jung (Tennessee State Unîversîty), Gustavo Magaaes (Unîversîty o Austîn Texas), Mîcee Mceod (Unîversîty o te West ïndîes), Steanîa Mîan (Unîversîty o Amsterdam), Fernando Perînî (ïnternatîona Deveopment Researc Centre) and Andrew Young (he Govab, NYU Tandon Scoo o Engîneerîng). ODRS îs a bîannua gaterîng desîgned to provîde a dedîcated space or researcers workîng specîIcay on open data to reLect crîtîcay on teîr Indîngs, and to appy and advance teorîes tat expaîn te dynamîcs o open data as a socîay constructed penomenon and practîce. he ODRS space îs meant to seter researcers rom te everpresent demands or quîck wîns, sortterm resuts, tweetengt Indîngs and îmmedîate împacts. hîs îs not to suggest tat researcers soud be îmmune to consîderatîons o reevance and transer, but te ïnternatîona Open Data Conerence (ïODC)tat oows on te day ater te ODRS îs peraps te more approprîate pace or researcers to dust of teîr busîness cards, brîgten teîr brocures and ave teîr twomînute sound bîtes ocked and oaded.
Selecting the Papers
A tota o 70 abstracts were receîved by te ODRS programme commîttee. A abstracts were revîewed by at east two peers recruîted eîter rom wîtîn te commîttee or rom a poo o învîted externa experts. he revîew process oowed a sîngebînd revîew process. ïn cases o conLîctîng revîews, a tîrd, tîebreak revîew was sougt. O te 70 abstracts receîved, 29 were accepted, and autors o accepted abstracts were învîted to submît a u paper by a deadîne o just under a mont aead o te Symposîum. A 29 autors submîtted u papers and 28 were abe to present teîr researc în Madrîd.
v
THE SOCïA DYNAMïCS OF OPEN DATA
he Symposîum was desîgned suc tat te mornîng’s parae sessîons consîsted o paper presentatîons. he aternoon sessîons were an opportunîty or researcers to dîscuss a range o researcreevant îssues suc as avaîabe researc înrastructure, metodoogîes or conductîng researc on open data, and ‘gettîng to grîps wît te împact o open data’. A sessîon was aso convened to dîscuss te pubîcatîon o te papers presented at te Symposîum. ïn tese dîscussîons, nove approaces to pubîsîng were bended wît more tradîtîona approaces. he goa was to test te best possîbe approac tat woud strîke a baance between quaîty, prestîge, speed and accessîbîîty. Ater te Symposîum, te îdeas tat suraced durîng te consutatîon on te preerred pubîcatîon ormat were sared wît a ODRS attendees vîa a Googe Document. he outcome o tîs consutatîve process was agreement (î not consensus) to pubîs te papers as capters în an open access edîted voume wîtîn a year o te Symposîum; tat te edîtors woud be rom te ODRS programme commîttee but coud încude oters wo partîcîpated în te Symposîum; tat tose wo presented papers soud be gîven te optîon to încude teîr paper and coud, wîtout prejudîce, seek aternatîve pubîsîng optîons; and tat a papers woud be doubebînd peer revîewed. Foowîng te Symposîum, 24 papers were submîtted or consîderatîon, some o wîc were revîsed versîons o te papers presented at te Symposîum. he autors o tese revîsed papers ad used te eedback receîved rom teîr peers at te Symposîum to make împrovements to teîr papers. he Ina seectîon o ten papers was based on te recommendatîons o te revîewers, te revîsîons made by te autors, and on determînatîons made by te edîtors regardîng te papers’ It wît te voume’s overa ocus on te socîa dynamîcs o open data. ïn addîtîon, gîven tat muc o te exîstîng researc on open data îs descrîptîve, te edîtors gave preerence to papers tat contrîbute to teorybuîdîng. A deîberate attempt was made durîng te revîew process to învîte one revîewer wît expertîse on open data and a second revîewer more amîîar wît te nondataspecîIc concepts or te teoretîca ramework used în a paper. he edîtors receîved nîne revîsed papers, and tese are te papers tat appear as capters în tîs voume. ïn addîtîon to te nîne researc capters, te cocaîrs o te conerence wrote a ramîng capter wîc îs pubîsed as te întroductîon to tîs voume.
About the papers in this volume
Transîtîonîng rom abstracts submîtted în response to an open ca to a coectîon o nîne capters tat are în some way coerent în teîr content îs wenear împossîbe, partîcuary î quaîty and reevance to a broady deIned topîc area are te prîmary seectîon crîterîa. Remarkaby, toug, some content ‘patterns’ are dîscernîbe. he most obvîous o tese are, Irst, papers concernîng te governance o open data (Canares; Gurîn et a.; Vancauwenberge and Van oenen) and înstîtutîonaîsatîon (Gonzaez and Heeks; Pîovesan); and, second,
vî
INTRODUCTION
papers tat address te roe o întermedîarîes în open data ecosystems (Enaoo; Maaî; Fumega; Scroînî). he capters on governance and înstîtutîonaîzatîon make an împortant contrîbutîon to deepenîng our understandîng o ow governments, as socîay constructed înstîtutîons, respond to externa pressures or cange. Pîovesan’s study o open data înîtîatîves at te oca government eve în Europe concudes tat tere îs a need to understand tese înîtîatîves wîtîn an evovîng ecosystem, and tat wîe resources and skîs sortages account or some o te ack o progress observed, more împortant îs te resîstance to cange ‘because o cemented routînes and rîsk aversîon towards te exposure o teîr înner workîngs to te pubîc’. Gonzaez and Heeks’s study o te Cîean government’s open data înîtîatîve sows te împortance o takîng înto account ow înstîtutîona dynamîcs may sape te trajectorîes o new înîtîatîves. hey acknowedge, owever, te agency o senîor poîtîcîans în înstîtutîona settîngs as avîng some înLuence over te deveopment pat o new înîtîatîves. Consîstent wît te observed tensîon between compîance and înnovatîon, tey concude tat ‘înstîtutîons may condîtîon ow înîtîatîves are panned and împemented, but OGD [open government data] îs not necessarîy condemned to uy repîcate tose înstîtutîona trajectorîes. ïndeed, te caenge to înstîtutîonaîse OGD îs to deveop ongterm poîcîes tat ceary state objectîves, resources and responsîbîîtîes and, at te same tîme, evauate domînant înstîtutîons and determîne wat te best approac îs to overcome any constraînîng envîronmenta condîtîons’. he oter tree papers tat a wîtîn te same înterest area steer away rom a dîrect înterest în te înstîtutîona context (atoug tey acknowedge îts sîgnîIcance) to ocus on ow to govern open government data înîtîatîves wîtîn tose contexts. Gurîn et a. draw attentîon to governîng te reatîonsîp between openness and prîvacy în order to reaîse te înerent beneIts o open data wîe sîmutaneousy protectîng îndîvîduas’ rîgt to prîvacy. hey concude tat ‘a combînatîon o strategîes can make ît possîbe to tap te vaue o granuar, detaîed data wîe managîng prîvacy rîsks. Wîe some strategîes învove tecnîca approaces, oters are based on poîcy, data governance, communîty outreac and communîcatîon.’ Vancauwenberge and Van oenen ocus teîr attentîon on te specîIcîtîes o governîng spatîa data, data tat ods bot commercîa and pubîc vaue. heîr anaysîs sows ow severa countrîes în Europe ave taken measures to engage actors outsîde te pubîc sector în te governance o open spatîa data înrastructures, and tat poîcy canges reLect tîs sît to a more încusîve and open approac. Fînay, Canares bemoans te absence o a more încusîve governance în te case o Jakarta: a cîty tat aspîres to be smart but not necessarîy open. Canares contends tat open data as an împortant roe to pay în makîng te governance o smart cîtîes more open. Wat emerges rom te capters on open data întermedîarîes îs te varyîng proxîmîty o întermedîarîes to oter actors. Enaoo’s capter sows ow Nîgerîan
vîî
THE SOCïA DYNAMïCS OF OPEN DATA
întermedîarîes – maîny cîvî socîety organîsatîons (CSOs) – ave over tîme become progressîvey proessîonaîsed, tus ubrîcatîng teîr engagement and înteractîon wît government and donors. But wît te coser proxîmîty to tose actors comes greater dîstance between tose grassroots communîtîes rom wîc tese CSOs emrged and wose însterests tey served wen tey were ounded. Scroînî expores te cose workîng reatîonsîp between a CSO and government în Uruguay, cataysed by open data, and resutîng în te coproductîon o an open data appîcatîon în te eat sector. Notabe are te compromîses made by bot partîes în te coproductîon process. Maaî învestîgates ow te reatîonsîps between data suppîers, întermedîarîes and data users cange as a resut o open data înîtîatîves, and, e suggests, tose reatîonsîps must constanty be maîntaîned. Fumega’s paper sows tat proxîmîty îs not ony a matter o dîstance or coseness between CSOs and oter actors; tere îs aso varyîng proxîmîty between CSOs în dîferent domaîns tat sare a common goa o government accountabîîty. Se argues or greater coesîon and cooperatîon between CSOs în te open government data and tose în te rîgt to înormatîon domaîns. Common to te majorîty o capters îs te attempt by te autors to draw on exîstîng teorîes appîcabe to open data în order to better expaîn te reasons or open data’s successes and aîures în contrîbutîng to a more equîtabe and just socîety. Wîtout provîdîng an exaustîve îst o approaces taken by autors, notabe are te use o pat dependence teory (Gonzaez and Heeks), Ofenuber’s adder o partîcîpatîon (Canares), te concept o coproductîon as deveoped în teorîes on pubîc management (Scroînî), and te combîned use o te concepts o routînes and satîsIcîng wît two modes descrîbîng te socîa dynamîcs în te Low o open data and te dîfusîon o înnovatîon (Pîovesan). We ope tat tîs voume îs more tan an advertîsement or te quaîty o researc presented at te Second Open Data Symposîum; we ope tat eac o îts capters makes a vauabe and mucneeded contrîbutîon to a better understandîng o te socîa dynamîcs o open data.
he edîtors October 2017
vîîî
1.
The state of open data and open data research
François van Schalkwyk & Stefaan G Verhulst
Open government data, and te attendant excîtement over îts potentîa, emerged as an asset or socîa goodjust under a decade ago. ït rose to promînence on te back o reated trends and deveopments, încudîng te rîse o bîg data, te arrîva o new anaytîca metods to derîve însîgts and înnovatîons rom tat data, and deterîoratîng trust în pubîc înstîtutîons tat are te custodîans o arge datasets reated to te unctîonîng o government and te aocatîon o pubîc resources. ïn addîtîon, te reatîve success o open source and open înnovatîon provîded new modes on ow to create pubîc vaue. he Obama admînîstratîon’s move to încrease access to government data (în partîcuar, îts aunc o te data.gov sîte) aso payed a part în încreasîng te vîsîbîîty and te egîtîmacy o open data. Eîgt years ater te aunc o tat sîte, open data as entered te maînstream o bot poîcy and actîvîsm. Around te word, în bot deveoped and deveopîng countrîes, at te natîona and oca eves, governments ave created or are pannîng open data programmes and portas. Open data projects are payîng an încreasîngy împortant roe în economîc and socîa deveopment, spurrîng progress în areas as varîed as eatcare, educatîon, bankîng, agrîcuture, cîmate cange and înnovatîon. A growîng îst o prîvate companîes, wose busînesses ave îterto depended onprîvatedata, are aso comîng to recognîse te potentîa competîtîve and socîa beneIts o openîng up tat data; and we are wîtnessîng te emergence o socîa enterprîses tat rey on open data to provîde toos and servîces or te pubîc good. So were do we stand now? And were do we go rom ere? hîs întroductory capter outînes some reLectîons on current deveopments în te Ied, and consîders ow tey may afect te state o open data and open data researc în te years to come. ït descrîbes a wîde varîety o trends – some posîtîve, some more cautîonary. ï tere îs one overarcîng message, ît îs tat or a te excîtement
1
THE SOCïA DYNAMïCS OF OPEN DATA
and ype, tere îs stî muc tat we don’t know about te contrîbutîons o open data to socîa and economîc deveopment. he teoretîca potentîa o open data as been estabîsed; but muc work remaîns to be done, many caenges need to be overcome, and severa gaps în our understandîng must be breaced î open data îs, în act, to ep sove compex socîa probems and împrove peope’s îves. One o te purposes o tîs voume îs, în act, to begîn tat process o Iîng în te gaps în our knowedge. Eac o te nîne capters pubîsed în tîs voume, în îts own away, adds to our exîstîng and steadîy growîng understandîng o ow open data works. hroug tese contrîbutîons, we see te împortance o socîa dynamîcs – be tey înstîtutîona or oterwîse – across te vaue caîn o open data. ït îs împortant to remember tat eac o tese exampes represents a specîIc înstance, în a specîIc settîng. But ît îs sowy, troug îndîvîdua exampes îke tese, tat our overa understandîng o te rea împact o open data wî advance.
Current trends and their implications for open data
Rise of populism and regime change
Donad Trump’s rîse to power and, more generay, te emergence o natîonaîst strongmen wît îmîted aît în democracy around te word, îs îkey to afect te perceîved vaue proposîtîon and use o open data. Two aspects o Trumpstye governance wî ave a partîcuar împact: a pencant or secretîve deamakîng, and te debasement o knowedge, acts and evîdence bot în governance and în pubîc dîscourse. hese trends and oters ave aready ed some to îgîgt te vaue o open data as a orce or accountabîîty and transparency, and, more generay, as a too or te ‘resîstance’. (hîs trend îs evîdent, or înstance, în încreased înterest în te storage and arcîvîng o exîstîng government data.) Paradoxîcay, owever, we beîeve tat tîs eîgtened înterest may prove counterproductîve to te spread o open data as ît eevates ony one vaue proposîtîon (î.e. transparency) above oter, potentîay ess controversîa or dîicut vaue proposîtîons suc as încreased înnovatîon and economîc growt. Sîmîary, î open data comes to be equîvaent în te pubîc mînd sîmpy wît arcîvîng government data, ten îts potentîay muc greater vaue as a too or reatîme decîsîonmakîng may be overooked or îgnored. Transparency and accountabîîty are o course vauabe and crucîa goas. However, many years o researc and practîce as repeatedy îndîcated tat governments are more îkey to create open data projects î tey beîeve ît wî aso spur economîc growt, împrove te eicîency o pubîc servîce deîvery and ead to înnovatîon. ït îs tereore essentîa to keep îgîgtîng tese vaue proposîtîons, makîng cear te u range o beneIts tat can potentîay be conerred by open data – beyond makîng governments accountabe.
2
INTRODUCTION
The emerging narrative of the ‘dark side’ of data
Severa popuar books, încudîng Caty O’Neî’sWeapons o Mat Destructîon: How Bîg Data ïncreases ïnequaîty and hreatens Democracy,ave awakened some to te rea and perceîved treats posed by data. Prîmarîy, tese treats concern bîases and varîous orms o înequaîty tat may be înerent în and arîse rom a greater use o data and agorîtms. Wîe many o te concerns raîsed by tese books are vaîd and împortant, tere îs aso a great danger tat tese treats become te domînant trope în conversatîons and consîderatîons o open data. Unortunatey, as a resut o te încreased negatîve connotatîons assocîated wît data, te burden o proo or tose wo want to sow îts potentîa posîtîve împact as become substantîay îger tan tose wo warn o data’s rîsks. Most împortanty, a narratîve o ‘destructîon’ (especîay promoted by severa progressîve groups), wîe not exacty wrong, îs sîmpîstîc and overooks te many potentîa beneIts o open data. Party as a resut o tîs emergîng ‘destructîon’ narratîve, data as become toxîc among many nongovernment and oter stakeoders. We are wîtnessîng te rîse o a burgeonîng antîdata movement, one wose vîews are as sîmpîstîc and naîve as tose wo ave overyped and overcampîoned data. Wat’s requîred îs a ar more nuanced and ess poemîca dîscussîon about data. And, în order to make tat dîscussîon possîbe, we need poîcîes, projects and researc tat are equay nuanced – tat contînue to încrease access and use o data, yet tat baance tîs agaînst te need or more data responsîbîîty and attentîon to te rîsks o data.
New data divides
None o te precedîng dîscussîon soud be taken to îndîcate tat we are mînîmîsîng te rîsks. he caenges o usîng data are rea, and among te most serîous unîntended consequences îs te emergence o a new data dîvîde tat rîdes on, and în many ways exacerbates, te exîstîng dîgîta dîvîde. he emergence o suc a new dîvîde îs deepy îronîc: ater a, open data was întended as a too or democratîsatîon and empowerment. Yet, as wît oter assets, and as wît tecnoogy în genera, te understandîng and te capacîty to extract vaue rom open data îs not equay dîstrîbuted. hose wo may need data te most oten don’t reaîse te vaue data may ave to împrove teîr decîsîonmakîng. Dîferent skîsets, and dîferentîa access to te toos requîred to store and anayse data, aso mean tat tere îs a very rea rîsk tat open data coud reînorce exîstîng înequaîtîes and potentîay create new ones. Wat can we do to avoîd suc înequaîtîes? Crîtîcay, a data stakeoders need to be as attuned to tereaîtyo open data as te potentîa o open data. By tîs we mean tat muc greater attentîon needs to be paîd to te actua, reaîsabe possîbîîtîes o îndîvîduas and groups to access and extract meanîng and însîgt