étude n°5.ro
2
pages
Romanian
Documents
Le téléchargement nécessite un accès à la bibliothèque YouScribe Tout savoir sur nos offres
2
pages
Romanian
Documents
Le téléchargement nécessite un accès à la bibliothèque YouScribe Tout savoir sur nos offres
Necesitatea sporită de a forma cetăţeni plurilingvi a Institutul Francez din BucuretiProgramorientat lucrările în didactica limbilor spre elaborarea de iVineri, 15 aprilie 2005 metode novatoare. Mai multe echipe europene conduc de Uniunea Latină10:00 Deschidere: dna Irina Boulin-Ghica, consilieră pentru câţiva ani proiecte bazate pe demersuri multilingve care Cooperare i Acţiune Culturală, directoarea Institutului vizează fi e învăţarea simultană a mai multor limbi străine Direcţia Promovării i Predării LimbilorFrancez din Bucureti, i dl Ernesto Bertolaja, directorul exploatând înrudirea dintre acestea (Ariadna/Minerva, vă invită laPromovării i Predării Limbilor (Uniunea Latină); Eurom4, EuroComRom i Galatea pentru limbile latine), 10:30 Prezentare Galatea-Galanet, dl Christian Degache, Grupul de fi e dezvoltarea competenţelor multilingve, printr-o Cercetare în Domeniul Intercomprehensiunii Romanofone sensibilizare precoce la diversitatea lingvistică (Evlang i (GCIR), Centrul de Didactică a Limbilor Lidilem, Universitatea Itinerarii romanice).„Stendhal Grenoble 3”;11:30 Prezentare Eurom4, dna Eulàlia Vilaginés, Universitat Rovira i SeminarulAceste demersuri anunţă o turnură profundă i necesară Virgili;în domeniul predării limbilor. Contiente de importanţa „Demersuri pedagogice i 12:30 Pauzăacestor obiective, Institutul Francez din Bucureti i 14:30 Prezentare Evlang-Ja Ling, dna Martine Kervran, responsabilă materiale didactice pentru ...
Voir
Publié par
Langue
Romanian
Pro ram Vineri, 15 arilie 2005 eschidere: dna Irina Boulin-Ghica, consilieră pentru ooperare i Aciune Culturală, directoarea Institutului ancez din Bucureti, i dl Ernesto Bertolaja, directorul romovării i Predării Limbilor (Uniunea Latină) rezentare Galatea-Galanet, dl Christian Degache, Grupul de ercetare în Domeniul Intercom rehensiunii Romanofone CIR) Centrulde Didactică a Limbilor LidilemUniversitatea „Stendhal Grenoble 3”; 1:30 rezentareEurom4, naEu à ia Vi aginés, Universitat Rovira i irgili; 2 z 4:3 rezentareEvlang-Ja Ling, dna Martine Kervran, responsabilă CFR langues / IUFM Orléans-Tours; rezentare Ariadna-Minerva, dl Gabriel Pârvan i dna Alexandrina Mustă ea, Departamentul de Limbi Romanice, niversitatea din Piteti; z 7 rezentareEuroComRom, dl Tilbert Stegmann, directorul nstitutului de Limbi i Literaturi Romanice, Universitatea din Frankfurt, i dl prof. dr. Horst G. Klein, directorul uroComCenter, pro esor la Institutul de Limbi i Literaturi Romanice, Universitatea din Frankfurt; rezentare Itinerarii Romanicedl Manuel TostInstitut de iències de l’Educació, Universitat Autònoma din Barcelona i dna Dolores Álvarez, directoare adjunctă – Promovarea i redarea Limbilor (Uniunea Latină).
âmbătă, 16 arilie 2005 -12 Masarotundă „Integrarea demersurilor i a materialelor în is ozitivelede formare Moderator :dl André Rochais (ataat de cooperare pentru imba francezădirector de cursuriInstitutul Francez din ucureti)
cesitatea sporită de a forma cetăeni plurilingvi a rientat lucrările în didactica limbilor spre elaborarea de etode novatoare. Mai multe echie euroene conduc de âţiva ani proiecte bazate pe demersuri multilingve care izează fie învă area simultană a mai multor limbi străine xploatând înrudirea dintre acesteariadna/Minerva, urom4, EuroComRom i Galateaentru limbile latine), e dezvoltarea competenţelor multilingve, printr-o sensibilizare recocela diversitatea lingvistică (Evlang i tinerarii romanice .
Aceste demersuri anunţă o turnură profundă i necesară în omeniupre ării imor. ontientee importanţa acestor obiective, Institutul Francez din Bucureti i Direcţia Promovării i Pre ării Limor inca ru niunii Latine, cu sprijinul acordat de Délégation énérale à la lanue française et aux lanues de France, invită rofesoriide limbi străine, resonsabilii centrelor e formare lingvistică, studenţii i publicul interesat să întâ neascăe autorii acestor noi meto e,e arcursu nui seminar de formare, i să reflecteze, împreună cu specia itii, asupra potenţiai a orări ormu ti ingve în cadrul unei politici de formare.
diţie Uniunea Latină, DPEL 31 rue du Bac 75007 Paris dpel-ul@unilat.org
Institutul Francez din Bucureti Uniunea Latin Direcţia Promovării i Predării Limbilor vă invită la
eminarul Demersuri eagogice i ateriale didactice pentru lurilingvism” 1 -16aprilie 200 a Institutul Francez din Bucureti ulevardul acianr. 77 0200 1Bucuret
cu sprijinul acordat deélégation énérale à la lanue rançaiseet aux an uesde France
U N I ÓLLATINA U N I Ó NL AT I N A U N I O NL AT I N E UNIONE LAT I N A U N I A OL A T I N A UNIUNEA L AT I N A
Ariadna / Minervae eauariadna / Minerva II, adoptată de departamente universitare din Belgia, Franţa, Italia, ortuga ia, România iania, crează,e maine ecinci ani, a elaborarea de materiale didactice pe tema intercomprehensiunii intre ime romanice i are cau ăarticu aritatevizare în elegeriiorale i focalizarea asupra aspectelor pragmatice i funcţionale ale comunicării. Materialele produse ar trebui să ermitătinerilor, vorbitori de limbi romanice sau nu, s regătească i să realizeze călătorii, reale sau virtuale, în ţările de imbă neolatină.
EuroComRoma fost elaborat înce ând cu 1983 la Universitatea din Franckfurt, în cadrul unor experimente cu studen i germanofoni cunoscători a cel pu in o limbă romanică. M im ir n f r ll limn l ce e a teim înruite. copueste competenţa receptivă,e ectură, cu adevărat plurilingvă. Pentru a reui, este necesar exp oatareaa maximum a cunotinţe oringvistice anterioarein cele apte câmpuri pe care metoda le numete „apte site”. Aceste a tesite ermitextragerea inim erezumat necunoscute a cunotin elor existente: lexicul interna ional i cel panromanic, netica fonoloia i ortorafia, sintaxa i morfosintaxa, refixele i sufixele. Eficacitatea transferului este multi licată rin mijloace auxiliare i formule. Odată cu lectura succesivă a texte or autentice, e evuacumu eazăexicu nou iî i corecteaz în permanenţă „ipoteza de gramatică” – în mare măsură în mod autonom, ajutate ogicacontextu ii ecunotinţe esa e ragmatice i enciclopedice. EuroComRom a fost publicat în opt imbi sub formă de carte i va aărea în alte cinci limbi în 200. i lwww.eurocomrom.deaflă versiunea animată a celo se apte site ale cărţii i a metodei, pewww.eurocomresearch.net/ editiones.htm, lista celor 26 de volume ale editurii EuroCom. se edeawww.eurocomslav.depentru aplicarea metodei la limbile s aveiwww.eurocom erm.e germanice. entru im
Eurom4 esteo metodă de învă are simultană a patru imbi romanicefranceză, italiană, portugheză i spaniolăpentru n ubliccu limbă maternă romanică.ceasta se face simultan,
într-un interval de timp destul de scurt, dezvoltând anumite strategii de lectură. Odată cu descoperirea legăturilor lexicale, orfologice i sintacticee care ni le oferă limbile romanice, avigarea între limbi se simplifică. Metoda EuRom4 cuprinde un ansamblu de lec ii pentru fiecare limbă, cu suporturi i trimiteri la gramatica comparativă, destinate să ajute la surmontarea osi eor icu tăţi. Un gi euti izare prezintă metoo ogia e urmat. Adoptarea acestei metode în mai multe curricula uro enea ermiseva areagra ui ee cacitateîn construirea nei Europe cu cetă eni „romanofoni”.
Evlang / Poarta limbilor„Sensibilizarea pentru stu iuim orstrăine aream iae a permite accesue evi or in coala primară la diversitatea limbilor i de a-i însoţi pe arcursu asimiării ingvistice.Programu oeră activităţie escoperire, de observare i de comparare între numeroase limbi cu statut i oriini diferite, având ca obiectiv valorificarea iversită iii dezvoltării unor competene precum ascultarea, istingerea auditivă i analiza metalingvistică, vizând în special învă areaim or
Galanetă,ste un proiect de formare deschisă i la distan axat pe intercomprehensiunea dintre limbile romanice (franceză, italiană, ortugheză,s aniolă).In continuarearoiectului Galatea, entru care au fost realizate apte CD-romuri, cursurile organizate în caru acestuiproiect, susţinute omisiaEuropeană în caru rogramului Socrates Lingua 2 i care a reunit apte universităţi artenere, vizează ameiorarea comre ensiuniireci rocea studen ilorafla iîntr-o situaie de comunicare. In acest scop, alanet permite organizarea de cursuri de formare pornind de la olatformă Internetrin intermediul căreia elevii colaborează la realizarea unui proiect comun. In acest mod, ei reuesc să-i amelioreze prin uz competen ele de comprehensiune în limbile înrudite, locutorul practicând comprehensiunea celorlalte limbi, ar exrimân u-setotui înim ae careorete să oosească (în eneral,limba maternă).
Platforma care reunete cursurile, accesibilă pe situl
www.galanet.b, a fost elaborată pentru acest proiect în scopul e a oferi un cadru care să răspundă exigenţelor specifice ale rmării. Ideea centrală în jurul căreia s-a reunitarteneriatul s-a manifestat prin dorinţa de a plasa studenţii proveniţi din medii culturale i lingvistice diferiteînspaţiu de lucru acelai i de a-i angaja într-o realizare comună care necesită practica ntercomprehensiunii în situaţii de comunicare activă.oţi participanţii colaborează la realizarea unui proiect comun, în azu eaţă o puicaţie cvari ingvă on ine pe o temă a easă e ei înii, la începutul cursului. Abordarea proiectului, munca în colaborare i interacţiunea lingvistică într-o situaţie de omunicare constituie astfel axelerinci alee baza cărora s-a laborat dispozitivul de formare.
Itinerarii romaniceÎn cadrul activităţilor Uniunii atine de promovare i predare a limbilor, proiectulr r romanice, conceput de Institut de Ciències de l’Educació de la Universitat Autònoma de Barcelona –al cărui obiectiv general ste crearea unei oferte multilingve pentru gimnaziu i, mai xact, avorizarearecunoaterii imor i a capacităi ore ntercomprehensiune –reunete mai multe module pe teme iverse, care au, toate, în comuna tucă îi incităe tinerii nternauţi să descopere, amuzându-se, numeroasele legături in visticei cu tura e existente întreim eromanice. Mou e e, ctualmente online pe situlhttp://dpel.unilat.orgcomport o serie de activităţi, bineînţeles succinte, dar care se pot dezvolta u uurin ă printr-o abordare ghidată a învă ării. Este prevăzută, e asemenea, i o modalitate de evaluare internă a soluţiilor o inute upărezo varea exerci ii or, care nu potecât să ajute i să motiveze elevul în situaţia unui demers autonom.
